Nici nu stiu cum sa incep …. Nu gasesc cuvintele potrivite pentru a-ti multumi pentru tot …. Ti-as spune ca te iubesc , insa stii deja …. Ti-as spune ca esti tot ce am mai bun , insa cuvintele sunt de prisos pentru ca tu stii asta … Stiu ca poate , cateodata , te-am suparat , insa nu a fost cu intentie ; stiu ca nu te-am ascultat mereu insa sper sa imi fie iertate toate …. Stiu ca poate , cateodata , nu am fost fiul care ti l-ai dorit , poate ca am fost prea rebel sau prea cuminte , insa sunt aici pentru a te iubi neconditionat pentru ca numai tu mi-ai stiut necazurile si fericirile , numai tu m-ai ferit de tot ce e mai rau si mi-ai oferit tot ce e mai bun …. Mi-ai oferit trup din trupul tau , ore din viata ta si cel mai important lucru este ca mi-ai oferit dragostea ta … poate ca multi ar vrea sa fie in locul meu acum , insa nu te-as schimba pentru nimic in lume. Doar tu poti sa stii cat de greu mi-ar fi fost fara tine , fara sa ma bucur de mangaierile tale , fara sa-ti vad chipul angelic … Stii ca numai impreuna putem trece peste tot si numai impreuna vom fi fericiti … Stii ca nu as putea trai departe de tine deoarece tu esti cea care ma alimenteaza in fiecare zi cu energie si cu pofta de viata…. Esti centrul universului meu si fara tine nimic nu ar mai avea rost si nu imi ramane decat sa iti multumesc pentru ceea ce esti si pentru ceea ce faci pentru mine … te iubesc pentru ca existi , te iubesc pentru ca esti mereu aici pentru mine , te iubesc pentru ce esti , te iubesc pentru ca mi-ai dat viata , te iubesc pentru ca m-ai acceptat asa cum sunt , cu calitati si defecte ,si nu ai incercat sa ma schimbi !!!!!!!!! TE IUBESC !!!!!!
Oamenii pleaca si nu se mai intorc, dar asta nu inseamna ca nu te-au iubit...doar ca timpul lor s-a sfarsit aici
Pentru ca de prea multe ori asociem infidelitatea cu modul de a fi al barbatilor, uitam adesea ca si ei se pot afla in aceeasi situatie. Infidelitatea este pana la urma o "boala" care ne poate cuprinde pe toti, indifernt ca suntem femei sau barbati. Din punct de vedere psihologic, infidelitatea se poate explica prin faptul ca exista probleme in interiorul perechii conjugale. Lipseste "ceva", pasiunea dispare, sexul nu este satisfacator, cei doi nu mai au proiecte comune, cel care inseala se simte neglijat de catre celalalt si astfel... porneste in cautarea unei alte persoane care i-ar putea oferi mai mult...
Am crezut intotdeauna ca o despartire doare fiindca cel iubit iese definitiv din viata ta si moare pentru sufletul tau… ca suferim o pierdere irecuperabila si, odata cu ea, piere si o parte din noi. De aceasta data am pierdut persoana iubita… insa nu si prietenul din el… nu omul care este dispus sa-mi fie alaturi la bine si la greu. Insa, oferindu-mi umarul cald pe care sa pot jeli pierderea sa, imi face durerea poate si mai grea. Cred ca in acest amalgam de sentimente care incearca sa transforme iubitul in prieten si dragostea pasionala in amicitie abstracta, sufletul meu se rupe incet, dar sigur, in mici farame lipsite de orientare, rezultand un talmes-balmes de durere si amor. Iata-ma deci rugandu-l sa ma lase… sa-mi fie dusman … nu prieten… sa faca loc unui alt om caruia sa ma plang sau sa il plang, sa-l pot uri si uita… La ce bun sa-l uit de tot? Cu ce putere sa rup raul de la radacina? De parca o iubire, oricum ar fi ea, poate fi rea… Am inteles totusi ca despartirea doare sub orice forma: fie ca o pierzi de tot, ori numai ca iubita. Asa ca i-am ingaduit apropierea… savurandu-i prezenta… sorbindu-i cuvintele… alimentandu-mi visele si alinandu-ma precum un dependent de suferinta, sperand ca “astazi” va fi ultima zi in care o voi iubi. De ce doare dragostea? Fiindca organismul uman este prevazut pentru moderatie. Tot ceea ce depaseste pragul firescului doare: frigul aspru iti tortureaza pielea… caldura excesiva duce la pierderea cunostintei… iar dragostea, provoaca o grava anemie sufleteasca… Orice sentiment ce se ridica deasupra sferei comune provoaca o pierdere subita a oricarui reflex de aparare. Si atunci doare. Pentru ca nu stim sa ne aparam… poate nu vrem sa ne aparam… si nu ne pasa. Traim momentul, iar apoi traim de dragul momentului trecut, iar intr-un final, uitam momentul si nu mai stim bine de ce si pentru ce traim… stim doar ca am iubit… si acum doare. Ce ne ramane? Sa chibzuim amorul cu pipeta… sa cumpatam fiece gram de afectiune … sa refuzam sa ne expunem la extreme??? Sa traim pentru a respira si a manca si cam atat… precum un parazit. Iubirea ne-a transformat din nevertebrate in fiinte superioare. Nu mai stiu daca am fost proiectati pentru iubire… poate ca am inventat-o noi pe parcursul evolutiei, poate aveam nevoie de justificari pentru faptele noastre, iar dragostea este deseori folosita drept pretext. Poate ca n-am dreptate… sau poate ca am si traim cu totii un sentiment copiat la indigo secole de-a randul, asumandu-ne fiecare originalitatea trairilor… Fie iubirea chiar un sentiment inventat si copiat, merita trait macar o data in viata… sau poate doar o singura data…
Sunt dator multor persoane care m-au ajutat sa trec peste toate • dator unor vise ce inca intarzie a devenii realitate • dator tuturor ce stiu ca un cuvant e ca un streang • dator alor mei prieteni ce m-au facut sa trec peste toate • dator celor ce m-au facut sa privesc fara griji ziua de maine • dator celor ce m-au sapat pe la spate...si sa le platesc inzecit Dator multor lucruri chiar daca niciodata nu am sa platesc,si sper inca ca si viata imi e mie datoare cu multe clipe de bucurie ce inca...intarzie sa apara,fiind plin de speranta dar lipsit de zambetu de pe buzee...multi imi sunt datori,cei pe care i-am ajutat odata sa se ridice...cand au cazut la pamant iar cand randu meu a venit sa am nevoie de ei..au disparut. Dator persoanelor ce mi-au intins mana,dator Lui,dator alor mei ce ma lipsesc de probleme zilei de maine...si dator chiar si mie,ca fara sa-mi dau seama,am decazut pentru ca altii sa creasca...
Sunt un om simplu,normal...cred, din toate punctele de vedere,si vreau sa va arat o particica din sufletul meu,cuvintele si melodiile care-mi bucura zilele si imi alinta uneori zbuciumul sufletesc! Nu am sa va vorbesc despre fericirea mea;daca exista dureri care nu se tradeaza niciodata si care invaluiesc sufletul ca un lintoliu,exista de asemenea bucurii care raman ingropate in inima omului fiindca nici un glas pamantesc n-ar fi in stare sa le exprime! Sunt sigur ca am o sumedenie de cusururi;dar ca toata lumea -nu le vad! Nu stiu daca am calitati sau virtuti.....daca fac bine il fac fiindca asa mi se pare ca-i drept. Daca fac rau il fac fiindca nu-mi dau seama! Multumesc cerului si pentru bucuriile dar si pentru durerile pe care mi le-a dat...m-au intarit......durerea este creuzetul de unde dragostea iese mai pura,mai puternica...E o fericire sa fi iubit.E una si mai mare sa iubesti.Cine le are pe amandoua e mai presus de lumea timpului,mai tare decat soarta;mai tare decat moartea......a trai e o fericire!
"Eu sunt o femeie educata,cuminte si draguta, merit respectul iubitului meu" - Hai recunoaste ca ai rostit macar o data fraza asta. Ai terminat o facultate, toti vecinii stiu cat e de desteapta fata de la 3. Maica-ta te lauda pe la nasi si fini si tu esti varful piramidei inteligentei din familia ta. Ei toti te vad in cativa ani directoare de banca sau parlamentar european, casatorita cu tip la fel de inteligent ca tine bineinteles, care sa te iubeasca, sa o iubeasca pe ma-ta si sa ii cumpere si cadouri de Craciun. Si mai presus de tot, sa te respecte si sa te aprecieze. Da ! Pai tu atunci ce cauti langa asta ? :)) El nu se uita la documentare si nici nu citeste despre poluarea globala sau tarile din lumea a treia. Nu face sport ( exceptand cazurile cand merge la sala pentru ca nu a mai agatat nimic nou si simte nevoia de o schimbare sau poate chiar sa agate ceva pe acolo) si nici nu intelege ca Inna face muzica de cacat. Dar tu totusi esti langa el...si nu numai ca esti langa el, dar te lasi umilita de el. Ce finalitate minunata ai. Exact aceeasi la care visai cand aveai 17 ani , nu ? Te lupti pentru promovari, pentru functii si un salariu mare. Esti o femeie independenta, nu ? Ce mandru o sa fie el cu tine. Da, o sa fie. Si atat. O sa fii de fapt ca un premiu pe care el il merita deplin. Niciodata nu o sa primeasca langa el o femeie slab pregatita. Ar insemna sa se injoseasca el insusi. Tu in schimb...te-ai straduit sa il meriti fetito Culca-te linistita pe-o ureche,o sa aprecieze diplomele alea din dulap si educatia ta pana o sa vada un fund mai rotund, niste sani mai mari sau un chip mai porno. Ce pretentii de la ea ? Studenta in primul an la S.H . ? Mai mult decat suficient, o sa o complimenteze si o sa o mangaie cum pe tine nu te-a mai mangaiat de la ultimul revelion, cand s-a imbatat. Dar stai linistita, tot la tine se intoarce. Tot cu tine o sa faca sex plictisitor, monoton, jignitor Vine acasa si pare a fi indragostit nebuneste, si poate chiar e sau are impresia ca e. Il astepti in haine de casa, cu masa pusa si patul facut. Nu esti machiata, dar ti-a zis ca asa dulce esti naturala...Pana la urma, doar nu esti nebuna sa te mai machiezi doar pentru ca vine el. Te-a vazut dimineata, nu? Ce mai conteaza?!!? Oricum te pupa si iti spune ce mult i-a placut ce ai gatit azi. Sa nu speri la vreo mangaiere sau atingere mai sexi ca nu ai nicio sansa. Le tine rezervate pentru momentul ca in care o sa si treaca la actiune, respectiv inainte de culcare ( asta in zilele cand primesti asa ceva ). Ce rost are sa te atinga daca tu acum ai vasele de spalat ? Tu femeie naiva ii povestesti de vaca aia de la serviciu care iti face zile fripte, de cat de obosita te simti si ce nedrepti au fost parintii cu tine sperand ca pe el chiar il intereseaza. Ce frumos e sa ai o relatie, nu ? Sa ai cui povesti tot ce te framanta, sa ai cu cine te sfatui,o persoana "buna de pus pe rana", cum s-ar zice. Ei bine, trezeste-te. NU IL INTERESEAZA, nu te asculta, iti da sfaturi doar sperand sa taci din gura. Probabil se gandeste la ce are de facut maine sau ce film e pe hbo. Sau ca il mananca un deget de la piciorul stang. Si pentru ca sfidarea sa fie si mai injositoare ( pentru tine, evident ) , te ia in brate si te mangaie pe umar : Totul o sa fie bine. La naiba, normal ca o sa fie bine, dar o sa fie pentru ca iti rezolvi problemele tu singura, nu pentru ca te-ar ajuta el. Va bagati in pat.Tu ai degetele crete de la oalele pe care tocmai le-ai frecat. Tu nu ai mancat sau ai mancat prea putin ca sa iti fie bine - e destul de tarziu si nu ai vrea sa te ingrasi. Normal ca nu ai vrea... Adormi ca secerata dupa ce te-ai invartit ca un robotel toata ziua. El sta pe net sau se uita la emisiuni nocturne. Daca e genul care sta pe net, sa fii sigura ca nu e pe sport.ro sau pe mobile.de. Pe alea navigheaza devreme, cand inca exista posibilitatea sa iti mai arunci tu cateun ochi in monitor si sa vezi ca iubi tau doar se relaxeaza.Isi clateste si el ochii, masini,sport - de-ale baietilor Buna dimineata !
In viata fiecarui om exista si aceasta "boala" numita iubire. De multe ori ne vedem pusi in situatia in care afirmam cu tarie "il/o iubesc!" dar oare stim cu adevarat ce inseamna sa iubesti? Se spune ca atunci cand iubesti pe cineva nu poate nimeni sa ti-o spuna, dar u o simti in tot corpul...cu fiecare particica din tine.... ideea este urmatoarea: in momentul in care iubim pe cineva avem parte de anumite experiente prin care am mai trecut, dar totusi atat de diferite de cele precedente.... atunci cand iubesti pe cineva iti doresti ca acea persoana sa iti fie cat mai aproape cat mai mult timp, nu te poti impaca cu gandul sa pierzi acea persoana, doar gandul ca acea persoana iti e aproape te face mai fericit, si esti trist fara sa iti poti explica de ce atunci cand este departe... si mai sunt multe alte "simptome"
Dragostea e fara sfarsit ca inelul care nu are capat...
Cum sa construiesti increderea intr-o relatie de cuplu Increderea este factorul cel mai important in orice relatie. Fara incredere, nicio relatie nu poate supravietui.Cand cineva iti inseala increderea este greu sa o mai recapti.Relatiile se intorc cu capul in jos cand dispare increderea. Aceasta este punctul in care o relatie devine serioasa. Nu este greu sa constuiesti o fundatie a increderii. Fii cat se poate de sincer Sinceritatea este cea mai buna asigurare. O relatie exceleaza in momentul in care ambii parteneri sunt sinceri. Daca esti sincer, cealalta persoana va avea incredere in tine. Necinstea poate face foarte mult rau relatiei. Este adevarat ca dureaza mult pentru a demonstra sinceritatea si nu merita sa distrugi totul printr-o singura greseala. Ce rost are sa fii intr-o relatiei si sa nu fii complet devotat. Nu minti ‘Te rog sa nu ma minti daca nu esti absolut sigur ca nu am cum sa aflu’, fraza foarte comuna care te pune pe ganduri. Daca esti sincer, ai facut primul pas spre incredere. O minciuna nu este greu de aflat si cum stim cu totii, la un moment dat tot iese la iveala, iar in acel moment relatia va avea de suferit. Daca ii spui partenerei tale ca esti intr-o intalnire, cand tu defapt esti intr-un bar cu prietenii, inseamna ca ai inselat increderea. Si minciunile minore afecteaza la fel de mult relatia. Respecta-ti promisiunea Daca i-ai promis iubitei sau iubitulu ca va intalniti in weekend, respecta-ti promisiunea. Daca i-ai promis ca il vei insoti la petrecerea prietenului sau cel mai bun, nu da inapoi. Daca iti respecti promisiunea, iti vei face partenerul sa creada in tine si va avea incredere intotdeauna. Arata-i ca-ti pasa Increderea va fi din ce in ce mai puternica daca partenerii tin cu adevarat unul la celalalt. Iti intrebi des iubita daca a luat pranzul la timp in timpul serviciului? Cat de des planuiesti o cina romantica? Faptul ca iti pasa se vede prin gesturi, cuvinte si emotii. Increderea este un sentiment mai puternic decat iubirea. Daca exista incredere, iubirea vine de la sine. Fii responsabil Relatia este o responsabilitate incantatoare. Un partener cinstit este intotdeauna responsabil asupra comportamentului propriu. Fii responsabil asupra propriilor actiuni. Daca relatia nu merge chiar bine, este responsabilitatea ta sa faci ceva. Vorbiti si infruntati impreuna greutatile. Viata romantica va fi grozava daca exista incredere.
Cu toţii am suferit din dragoste, am avut relaţii care nu au mers, iubiri ce ne-au dezamăgit. Sunt sigur că ştiţi golul acela imens, sentimentul de deznădejde şi multele întrebări ce apar după. Nici nu trebuie să mai spun că aceste sentimente apar atunci când chiar ai iubit cu adevărat pe cineva şi când aţi adunat amintiri, planuri şi speranţe ce până la urmă s-au spulberat. Dar fără grijă, totul trece. Ştiu că majoritatea persoanelor după ce termină o relaţie simt aşa un sentiment de libertate, simt că pot face tot ce vor, îşi fac planuri peste planuri şi poate au chiar un sentiment de beatitudine. Cred că este mai mult o stare de şoc, adrenalina ce ne împiedică să reacţionăm imediat la ce se întâmplă. Spunem cu toţi: „nu am nimic, sunt ok”. Dar uşor, uşor, adrenalina dispare, sufletul se dezmorţeşte şi toate sentimentele încep să iasă la iveală. Îţi aduci aminte de melodia voastră, de primul „te iubesc”, de plimbările voastre şi de prima voastră seară împreună. Ţi se opreşte respiraţia, simţi că te sufoci atunci când amintirile încep să dea năvala peste tine. Tresari de fiecare dată când sună telefonul, crezând că poate este ea. O vezi în toate persoanele de pe stradă şi înnebuneşti doar la gândul că ar putea să ţină pe cineva în braţe aşa cum te ţinea odinioară pe tine. Dar după ce trec aceste sentimente dureroase cred că importantă este analiza la rece a relaţiei voastre, ce a fost bun, ce a fost rău. Nu te învinovăţi pe tine sau pe el căci e fără rost. Uită de întrebările ce nu au răspuns şi mergi mai departe. De multe ori când am suferit din dragoste mă gândeam: niciodată nu voi mai fi fericit, nu voi mai râde, nu voi mai iubi. Fals, fals, fals! Am avut la fel ca toată lumea despărţiri dureroase, însă am trecut cu bine peste ele .Fiecare despărţire m-a făcut mai puternic, m-a ajutat să mă cunosc mai bine . Se spune că de obicei femeile sunt cele analitice, cele care analizează fiecare gest, fiecare vorbă şi care rămân cu cele mai multe întrebări după o despărţire. Noi ne facem de obicei scenarii: de ce nu a mers, cu ce am greşit, ce puteam evita şi multe altele. Suntem pasivi, care lasă totul să curgă de la sine, nu avem nevoie de răspunsuri şi nu punem întrebări.
In minutele in care postam aceste cuvinte, amintirile pareau a fi imprastiate, haotic imi veneau in minte imaginii ale unor iubiri ce n-au fost sa fie, sunt nostalgic, dar ma simt mai bine ca niciodata. Atatea ganduri in mintea mea, mii de sentimente in inima mea, zeci de intrebari deasupra capului meu...toate pentru ea?! Realizez ca melancolia nu rezoneaza cu caracterul meu, imi dau seama ca secretul unei existente fericite este...sa razi necontenit, sa visezi, sa vorbesti mult, sa iubesti, sa nu-ti fie teama...niciodata sa nu-ti fie teama de ceea ce esti, de ceea ce vei devenii sau de felul in care vei fi perceput. Probabil ca... timid ma privesc in oglinda si imi propun sa devin "un specialist in dragoste la prima vedere", care in adancul sufletul stiu ca am nevoie de o fata inteligenta si echilibrata pentru a ma face fericit.
E greu sa uiti momentele frumoase pe care le-ai trait macar odata in viata, momentele cand in viata ta a poposit fericirea, chiar daca au fost, putine, scurte si rare. E bine sa gasim in sufletul nostru puterea si curajul de a fi fericiti. Te poti intalni cu ea si atunci cand o gasesti, trebuie sa fii pe faza si sa faci tot ce depinde de tine ca fericirea sa faca parte din viata ta. Ne trebuie curaj pentru a cere, a cauta, a recunoaste si a pastra fericirea. Dupa care e superb sa traiesti fericirea si sa arati si celorlalti oameni ca se poate. Nu ma numesc specialist in fericire. Dar stiu sa recunosc frumusetea si bucuria pe care mi le dadea starea de fericire. Curaj fratilor! Aveti voie sa fiti fericiti! E voie si se poate! Incercati!
Totuşi cei mai mulţi oameni se dovedesc vinovaţi de două păcate: ura şi slăbiciunea; sau, atunci când le merge bine îşi dispreţuiesc prietenii, sau când prietenii sunt în necaz, îi părăsesc. Aşadar pe acela care în amândouă împrejurările se va arăta serios, statornic, neclintit în prietenie trebuie să-l preţu-im deoarece astfel de oameni sunt rari şi aproape divini. Se cuvine să alegem un prieten deschis apropiat de un deplin acord cu noi, adică având aceleaşi înclinări ca şi noi. o însuşire a omului bun, pe care îl putem numi şi înţelept, să observe aceste două reguli de prietenie:  mai întâi să nu existe în ea nici o urmă de minciună;  în al doilea rând, nu numai să respingă acuzaţiile nedrepte aduse de cineva, dar nici el însuşi să nu fie suspicios. Aici se ridică o întrebare mai grea dacă uneori trebuie să preferăm prietenii demni de prietenie, celor vechi. Prietenilor noi însă, dacă ne fac să sperăm, întocmai ca plantele neînşelătoare, că vor da rod, nu trebuie să fie respinse nici ele, totuşi cele vechi trebuie să-şi păstreze averea. De obicei valoarea prieteniei trebuie să o judecăm atunci când caracterul, s-a format şi persoana s-a maturizat; dacă unii, în prima tinereţe, au fost pasionaţi de vânătoare sa de jocul cu mingea, nu trebuie pentru asta să aibă drept prieteni intimi pe cei pe care i-au preţuit atunci fiindcă aveau şi ei aceeaşi pasiune. De asemenea, în prietenie se poate recomanda, pe bună dreptate, ca o afecţiune fără măsură – ceea ce se întâmplă foarte des – să nu stea în calea unor interese deosebite ale prietenilor. Prietenia se strecoară, nu ştim cum, în viaţa tuturor şi nu îngăduie nici un fel de existenţă să se lipsească de ea.
Am invatat ca dragostea este ca o constructie arhitecturala, iar piatra care sta la temelia acestuia este iubirea, si fiecare zi care trece este inca o caramida pusa la temelia lui. Dar dintr-o singura greseala poate dintr-o vorba spusa in vant, constructia asta ce cu greu ai cladito, se poate darama, si atunci iti va lua poate mai mult timp ca sa reconstruiesti ceea ce ai daramat. sa te faca sa crezi ca poti avea aripi, ca poti zbura. Si atunci incepi sa visezi, vise pe care ti le hraneste. Si-apoi, deodata, fara nici un motiv aparent iti frange aripile... si te izbesti de pamant...de realitate. Ciudat e ca nu stii daca acum visezi, daca acum e doar un cosmar din care te vei trezi, sau daca atunci aveai un vis frumos. Cert este ca adevaratul zbor se afla undeva intre aceste doua visari. Si incepi sa speri ca , poate, inca mai ai aripi. Ca nu le-ai pierdut definitiv. Si-ncepi sa ratacesti,sa iti cauti aripile pierdute, neavand siguranta ca vrei sa le mai gasesti. Poate, atunci, iarasi are sa ti le franga cineva. Se spune ca drumul e mai frumos decat posibilul loc in care ai ajunge. Atunci sa fie oare mai frumoasa cautarea insasi decat zborul in sine? Tind sa cred ca nu. Si, de fapt, ce inseamna, in ultima instanta acest zbor?
"Specialist" în dragostea la prima vedere, ma îndragostesc imediat si nu accept nici un refuz. Imi imagineaz pe loc mii de proiecte în care o va include neaparat si pe aleasa inimii din momentul respectiv. Si o fac cu sinceritate. Aleasa inimii poate trai toate bucuriile pe care si le doreste, câteodata chiar ceva mai mult. Satisfactiile alaturi de mine sunt numeroase, desi uneori viata alaturi de mine pare a semana cu un joc de popice în care în loc de bile se folosesc grenade. Prinsa în acest vârtej în care totul se petrece cu o suta de km la ora, partenera se poate simti coplesita si are nevoie de o buna conditie fizica pentru a nu se simti de-a dreptul epuizata. Din pacate, pasiunea mea se consuma destul de rapid, transformându-se în scurt timp în cenusa. Apoi ma îndragostesc din nou.Nu ma tem sa ma casatoresc de tânar. O voi face, chiar... de mai multe ori, daca e nevoie! Paradoxal, dincolo de aparenta mea zgomotoasa, dominanta si impunatoare, am o sensibilitate greu de sesizat, parând a cauta în partenera, imaginea mamei ocrotitoare. Cine va reusi sa atinga aceasta coarda sensibila, îmi va cuceri inima.
O vreme, probabil dornic sa-i contrazic pe cei care incercau sa-mi stavileasca nerabdarea, mi-am spus ca dragostea vine atunci cand o cauti si o vrei cel mai mult. Ca, asa cum norocul ii rasplateste pe cei curajosi, tot asa, iubirea e binevoitoare cu aceia care scotocesc mai cu foc dupa ea. Dar a fost nevoie sa iau niste trante de la destinul meu scormonitor ca sa pricep ca, ntttzzz, hmmmm, nu prea e asa. Atunci cand cauti cu orice chip, ajungi sa vezi fete morgane, … morocanoase, si amoruri inventate de-a dreptul, dansand pretutindeni in desertul sufletului tau insetat. Apoi mi-am spus ca vine cand stai in expectativa si-o pandesti abil. As! Nici atunci n-a venit. Am continuat cu sperantele si mi-am spus ca vine cand ti-o aduc prietenii care, cunoscandu-te, iti pot prezenta pe cineva care sa ti se potriveasca. Dar nu mi-a iesit figura. Recunosc, a trebuit sa ma intorc spasit la sfatul dintai, dar nu pentru ca as mai fi crezut in eficienta lui, ci pentru ca epuizasem toate celealte variante. Si cand ma resemnasem ca nu voi mai iubi in veci de veci, fiindca dragostea e o vietate ciufuta si salbateca, ati ghicit, m-am indragostit din nou. Nu stiu cum am facut. Nu stiu daca metoda in care nu-ti pasa, nu astepti, nu chemi si nu te vaicaresti functioneaza temeinic. Eu cred ca dragostea vine cand vrea ea. Dar tine de noi s-o facem sa stea cat vrem noi, nu-i asa?
O relatie s-a incheiat. Nu are importanat cine a spus primul Adio! Important este ce urmeaza dupa. Despartirea nu este niciodata usoara, indiferent daca ati fost impreuna timp de cateva saptamani, luni sau ani. Despartirea este o hotarare greu de luat, dar "daca nu poti renunta la o relatie care nu merge, nu vei reusi niciodata sa te implici intr-o relatie mai buna" Trebuie sa te lupti cu tine insati pentru a trece peste durerea despartirii. Trebuie sa-ti vezi mai departe de viata ta fara urma de sovaiala.